A A A

Scurt istoric

Din momentul în care Republica Moldova și-a obținut independența, a fost necesară crearea unei instituții cu un cadru juridic delimitat în domeniul PI.

Astfel, la 25 noiembrie 1991, primul președinte al Republicii Moldova Mircea Snegur semnează Decretul nr.238 cu privire la Agenția de Stat pentru Drepturile de Autor(ADA), aflată în subordinea Guvernului și care are scopul să asigure protecția și interesele legale ale autorilor de opere literare, științifice, de artă, inclusiv a drepturilor conexe.

 În același context, la 25 mai 1992  prin decretul Presedintelui RM nr.120 a fost fondată Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății Industriale (AGEPI) pe lîngă Ministerul Economiei și Finanțelor al RM, a cărui obiectiv principal consta în protejarea, din punct de vedere juridic a proprietății industriale pe teritoriul Republicii Moldova. În anul 1995, în temeiul art.37 al Legii nr.461/18.05.1995 AGEPI a obținut statutul de întreprindere de stat în subordinea Guvernului prin HG nr.743 din 31.12.1996

În anul 2004, la 13 septembrie, în baza Codului cu privire la știință și inovare, are loc fuzionarea celor 2 agenții  ADA și  AGEPI  și este aprobat statutul și structura Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală – AGEPI rămînînd în subordinea Guvernului.

Zece ani mai tîrziu, la 3 iulie 2014, în Parlament, este adoptată Legea cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, lege ce presupune schimbarea statutului Agenției, din instituție de stat în instituție publică, ramânînd în subordinea Guvernului.

De-a lungul timpului au fost aprobate un șir de legi ce țin de protecția juridică a proprietății intelectuale, primele fiind Legea nr. 588-XIII din 22.09.1995 privind mărcile și denumirile de origine a produselor; Legea nr. 461-XIII din 18.05.1995 privind brevetele de invenție; Legea nr. 915-XIII din 11.07.1996 privind protecția soiurilor de plante; Legea nr. 991-XIII din 15.10.1996 privind protecția desenelor și modelelor industriale; Legea nr. 293-XIII din 23.11.1994 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

În anul 2008, datorită evolurării sistemului național de PI și a tendinței de apropiere a  sistemul de standardele europene, au fost adoptate, modicicate sau completate o serie de legi în domeniu. Vorbim aici de legi în domeniul protecției mărcilor (nr. 38-XVI), soiurilor de plante (39-XVI), invențiilor (nr. 50-XVI), indicațiilor geografice, denumirilor de origine și specialităților tradiționale garantate (nr.66-XVI), iar la 2 iulie 2010 se adoptă și Legea 139 privind drepturile de autor și conexe.

Comisia naţională pentru proprietatea intelectuală (CNPI) este un organ consultativ pe lîngă Guvern şi este constituită în scopul coordonării şi asigurării interacţiunii ministerelor, altor autorităţi administrative centrale, precum şi titularilor drepturilor de proprietate intelectuală în activităţile orientate spre dezvoltarea şi consolidarea sistemului naţional de proprietate intelectuală, combaterea şi prevenirea încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală şi lupta cu contrafacerea şi pirateria în Republica Moldova.

În 2011, la 12 mai, CNPI adoptă structura noii Strategii Naționale în domeniul proprietății intelectuale pînă în anul 2020, ulterior, în 2012 și Guvernul aprobă această Strategie.

Începînd cu 1993 AGEPI își inițiaza activitatea pe plan international astfel, la 11 martie se adoptă Hotărîrea cu privire la Convenția pentru Instituirea Organizației Mondiale de Proprietate Intelectuală (OMPI),  Convenția de la Paris pentru Protecția Proprietății Industriale și Acordul privind măsurile de protecție a proprietății industriale. * 

* Unele convenții, tratate, aranjamente de pînă la proclamarea independenței au rămas în vigoare fiind  aprobate de către Parlament.

În aceeași ordine de idei, la 12 martie 1993 se semnează Acordul privind măsurile de protecție a proprietății industriale și crearea Consiliului Interstatal pentru Problemele Protecției Proprietății Industriale (CSI). La sfîrșitul anului 1993 Președintele Republicii Moldova semnează Decretul de aderare la Aranjamentul de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale; Tratatul de la Nairobi privind protecția Simbolului Olimpic și Tratatul de la Budapesta privind recunoașterea internațională a depozitului microoorganismelor în scopul asigurării protecției prin brevete.

În 1995, la 22 iunie se ratifică Convenția Internațională pentru ocrotirea drepturilor interpreților, ale producătorilor de fonograme și ale organizațiilor de difuziune (Roma 1961), precum și Convenția privind protecția operelor literare și artistice (Berna 1886).

La 22 septembrie, același an (1995), Parlamentul ratifică Tratatul privind dreptul mărcilor (Geneva) și Convenția Euroasitică privind brevetele (Moscova).

În 1995, la 13 martie se semnează Acordul de cooperare cu Oficiul European de Brevete (OEB), iar în februarie 1996 Republica Moldova devine membru al Convenției Euroasiatice privind brevetele. În 1997 Moldova decide să adere la Convenția internațională privind protecția noilor soiuri de plante (UPOV – Uniunea Internațională pentru Protecția Noilor Soiuri de Plante). În 2000 RM aderă la Aranjamentul de la Madrid privind sancțiunilor pentru indicațiile false sau înșelătoare de proveniență a produselor, precum și Aranjamentul de la Lisabona privind protecția indicațiilor locului de origine a produselor și inregistrarea lor internațională. În anul următor se aderă la Organizația Mondială a Comerțului și, implicit, la Acrordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț (TRIPs).

În contextul apropierii sistemului național de PI de standardele europene, la 26 iunie 2012 Republica Moldova și Uniunea Europeană semnează la Bruxelles Acordul cu privire la protecția Indicațiilor Geografice (IG) pentru produsele agricole și alimentare care prevede recunoașterea produselor moldovenești cu IG și DO pe piața europeană.

În același an, la 22-23 octombrie, în cadrul unei vizite a Directorului General OMPI Francis Gurry, la Chișinău se semnează Memorandumul de Înțelegere dintre Guvernul Republicii Moldova și Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale privind cooperarea în domeniul PI.

Pe plan național, la 4 februarie 2005 AGEPI semnează cu Academia de Științe a Moldovei Acordul de colaborare în domeniul promovării și protecției proprietății intelectuale, iar în următorii ani s-au semnat acorduri de acest gen cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor,  Ministerul Afacerilor Interne și BSA, Consiliul Coordonator al Audiovizualului ș.a.

Printre cele mai importante inițieri ce au marcat activitatea AGEPI pot fi menționate următoarele:

  • Înregistrarea primei cereri de brevet la 26 ianuarie 1993 (invenția ”Băutură nealcoolică” solicitată de Matveenco Mihail);
  • Înregistrarea de către AGEPI a primilor mandatari autorizați (reprezentanți în proprietatea intelectuală) ai Republicii Moldova (24 aprilie 1993);
  • Apariția primului număr al Buletinului Oficial de Proprietate Industrială (BOPI) la data de 30 octombrie 1993;
  • Eliberarea la 4 februarie 1994 a Certificatului Nr.1 de înregistrare a mărcii (Combinatul de piei artificiale și articole tehnice de cauciuc din Chișinău);
  • Eliberarea la 12 mai 1994 a Brevetului Nr.1 al Republicii Moldova (pentru a asigura protecția unui procedeu de fabricare a adaosului alimentar din materie vegetală);
  • Eliberarea la 31 ianuarie 1995 a Certificatului Nr. 1 de înregistrare a desenului/modelului industrial (Fabrica de mobilă ”Viitorul”);
  • Eliberarea la 30 aprilie 1995 a Certificatului Nr. 1  de înregistrare a modelului de utilitate (titular Emanuil Mitnic);
  • Desfășurarea primului Simpozion ”Lecturi AGEPI”, care ulterior devine simpozion internațional și se organizează în fiecare an – 24 octombrie 1997;
  • Desfășurarea primei ediții ale Expoziției Internaționale Specializate ”INFOINVENT – 99”, organizat de  către AGEPI și CIE ”Moldexpo” la 28-31 octombrie 1999.
  • Deschiderea oficială a Institutului de Proprietate Intelectuală din cadrul AGEPI la 1 octombrie 2000;
  • Lansarea în aprilie 2000 a concursului ”Marca comercială a anului” în cadrul expoziției ”Fabricat în Moldova”, eveniment organizat în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie și Asociația Națională a Producătorilor;
  • Lansarea,  în ianuarie 2009, a unui nou tip de servicii – prediagnoza proprietății intelectuale – concept european în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii;
  • Lansarea serviciului de depunere electronică a documentelor, utilizînd semnătura digitală (1 iunie 2009);
  • Insituirea Observatorului respectării drepturilor de proprietate intelectuală la 29 iulie 2011.